Cand regasim credinta…
Posted: July 18th, 2009 | Author: Flavius | Filed under: Devotional, Draga Biserica..., Incurajari | No Comments »Credinta este un dar, la fel ca si Cuvantul lui Dumnezeu, un aparat care poate sa ne schimbe viata, un dar pe care insa fara sa ne dam seama il putem pierde, ramanand doar cu ambalajul, cu eticheta, cu instructiunile… Sunt atat de multi crestini care stiu instructiunile, au o eticheta la care tin, si au si un ambalaj, dar au pierdut aparatul in sine, au pierdut ceea ce candva le misca viata, pasii, gandul…
Dincolo de venirea la credinta, care nu e nimic altceva decat Cristos luand domeniu in viata noastra, trebuie sa vorbim de ramanerea in credinta, de cresterea in credinta, de rabdarea si de asteptarea in credinta, si nu in ultimul rand de biruinta prin credinta!
Si in acest context, in aceasta serie de articole, ori de cate ori voi scrie despre faptul ca ne-am pierdut credinta, ma refer strict la faptul ca ne-am pierdut acel aspect zilnic al vietii de credinta, frumusetea vietii cu Dumnezeu, preocuparea cu Cristos, — pasiunea pentru ca realitatea Lui sa devina realitatea noastra!
Aceasta este credinta de care ducem lipsa in biserici! O credinta vie, o credinta activa, o credinta din care sa poti musca :) sa poti gusta, sa vezi, sa recunosti bunatatea lui Dumnezeu, si prezenta Lui manifestata!
De prea mult timp, in biserici acumulam teorie, studiem instructiuni, studii de caz, privim la oameni extraordinari ai credintei, si ramanem totusi doar cu un antrenament al mintii care ne zideste in asa fel incat sa credem ca insasi credinta este un antrenament al mintii…
Desi credinta vine in urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvantul lui Cristos, totusi credinta nu e un antrenament al mintii, si nu e nici un hobby, — ceva simplu, asa, de weekend… Credinta e un angajament cat se poate de serios, la nivelul intregii noastre fiinte, si credinta e mai degraba, daca vreti, adrenalina de care avem nevoie pentru a ne abandona in bratul lui Dumnezeu, in voia Lui, pentru planurile Lui…
Credinta este darul lui Dumnezeu, iar darul sau nu este consumabil. Credinta nu e cerneala de la imprimanta, sau uleiul de la motor. Nu s-a consumat, — am piedut-o, si o pierdem, si vom continua sa o pierdem cat timp nu o vom pretui cu adevarat.
Fiecare dintre noi am primit o masura de credinta de la Dumnezeu, prin credinta am fost mantuiti, prin har ne-a sters tot trecutul, si prin credinta descoperim aceasta viata din Dumnezeu, ca fiind a noastra, reala, palpabila, si adevarata, — si pentru toate acestea se merita sa regasim credinta, si sa alergam din nou, ca unii care stim incotro alergam :)
Comentarii Recente