De ce atata inima?
Posted: October 1st, 2008 | Author: Flavius | Filed under: Devotional, Draga Biserica... | No Comments »Intradevăr, cuvântul “inimă” a devenit un buzz-word, un cuvânt foarte vehiculat în ultimele postări aici :). Un prieten mi-a spus săptămâna trecută, citind blogul meu, că e deacord cu mine, — doar că viaţa creştină nu e doar viaţă devoţională, şi nu e doar dragoste, inimă, s.a.m.d..
I-am răspuns că şi eu sunt deacord cu el, aşa e, creştinismul nu e doar atât, dar cred că problema noastră numărul unu e inima asta nespus de inşelatoare, care se schimbă după orice anotimp, până ce nu mai ştim în ce anotimp trăim, nu mai ştim ce avem, şi nu mai stim ce vrem…
Mi-aduc aminte acum de Claudius şi de prietenii mei de la Bazna vorbind despre faptul ca inima problemei este problema inimii!
Şi uite că am mai scris cuvântul incă de doua ori :)
Dar lăsând gluma la o parte, e cât se poate de adevărat: inima problemei e problema inimii!
Problemele noastre ca şi creştini, frustrările, pierderile, căderile, pasivitatea, necredinţa — toate pornesc din inimă. Şi astăzi în biserici, daca ducem lipsă de ceva, nu ducem lipsă de programe, de predici, de laudă si închinare, de evenimente, ci ceea ce ne lipseste e o inimă transformată, — e răspunsul — la tot ceea ce a facut şi a salvat Cristos pentru noi.
Dacă am descrie creştinismul printr-un singur cuvânt, unul singur, care ar fi acela?… Personal, mă conving tot mai mult ca Dumnezeu caută un RĂSPUNS în viaţa noastră, prin felul în care trăim, prin viaţa pe care o trăim acum în trup.
Creştinismul e un răspuns. E totul, într-un răspuns.
Un răspuns din inimă.
Un răspuns prin poziţia inimii noastre.
Un răspuns prin dorinţele inimilor noastre.
Un răspuns printr-o altfel de viaţa, pe un altfel de drum.
Un răspuns pentru Dumnezeu…
Domnul Isus a spus că acolo unde va fi comoara noastră, acolo va fi şi inima noastră. Un mod foarte interesant, la Isus, de a pune o întrebare, la care aşteaptă un răspuns, nu?
Unde e inima noastră?
Vreau să înţelegem că dacă inima noastră este în Cristos, întreaga noastră fiinţă va fi în Cristos. Dacă inima noastră este transformată, întreaga noastra fiinţă va fi transformată. Dacă inima noastră este sănătoasă, întreaga noastră fiinţă va fi sănătoasă.
De aceea, cea mai importantă rugăciune pe care o putem rosti pentru noi vreodată, e ca Dumnezeu să aibe milă de inimile noastre împărţite, sau împietrite, sau zăbavnice, sau necredincioase… La fel ca David, la fel ca ucenicii… Ne vine greu să credem o mântuire aşa de mare, ne vine greu să credem că am fost aleşi, ne vine greu să credem că Dumnezeu se poate şi vrea sa se manifeste prin noi, prin slăbiciunile noastre…
Insă, dacă credem, — şi aici e misterul — suntem născuţi din Dumnezeu şi avem promisiunea că din inimi ne vor curge râuri de apă vie! Dacă credem, avem promisiunea biruinţei asupra lumii, promisiunea unui cer nou şi a unui pământ nou, promisiunea Impăraţiei lui Dumnezeu, care, spunea Isus, acum e înlăuntrul nostru…
De aceea atâta inimă :)
De aceea a spus şi C.S. Lewis ca nu avem un suflet, ci suntem un suflet! Suntem suflete, avem un trup…
De aceea Dumnezeu priveşte la omul nostru lăuntric… Mă rog sa umblăm împreuna cu el, să-l lăsăm să se vadă tot mai clar în cuvintele şi faptele noastre din exterior, şi să-l lasam să ne ofere zi de zi un pahar cu apă din râul de care vorbea Isus, din Duhul lui Dumnezeu, din Adevărul Său, din părtaşia Sa cu noi în viaţa la care am fost chemaţi.
—
In octombrie vom merge mai departe, tot cu scrisori de dragoste pentru Biserică. Nu vom mai vorbi atât despre inima problemei, ne vom îndrepta spre alte lucruri, dar cred totuşi că următorul post va fi tot în aceasta zonă, pentru că sunt atatea inimi rănite şi dezamăgite în Biserică. Vreau să ne vedem cum reactionăm atunci când biserica ne dezamăgeşte, când cei în care credeam sunt expuşi având o viaţă dublă, când ne despărţim, ne împărţim, când suntem în mijlocul furtunii, şi nu plouă mântuire. E o realitate, oricât am vrea să nu fie aşa… Dar cum reacţionăm, cum ne păzim inimile, e foarte important.
Sper să revin cu cel puţin doua postări pe săptămână, acum că vacanţele au trecut, şcoala a început, şi statisticile spun că staţi mai mult pe internet :)
Comentarii Recente