Being Young Never Gets Old :)

5 Iunie 2010 – La Pecica, in gradina mamei :)
Ruth la 2 ani si 7 luni si noi tineri, doamna, tineri!

The Ultimate Gadget

Ipod, Wii, PlayStation, Nokia, BlackBerry, MacBook, Nikon sau Canon… — intr-un cuvant de import: gadgets. Lucruri stralucitoare, la-purtator, pline de tehnologie de ultima ora, care ne plac, alunga plictiseala in orele lungi de calatorie, inregistreaza imagini si filme care fac parte din viata noastra, si ne faciliteaza comunicarea la viteze pe care generatiile precedente nici nu le-au putut imagina.

Sunt cadourile la care visam, si lucrurile care, conform pietei de consum, si producatorilor, contribuie la fericirea si bunastarea… omenirii.

Vreau sa va propun insa, ca, hai sa-i spunem The Ultimate Gadget, cel mai uimitor, cel mai complex — cand ii descoperi rand pe rand toate functiile si tainele, — e Cuvantul lui Dumnezeu!

Pentru ca Biblia nu e doar o lectura, nu e doar o istorie, — ci e o lume noua, e o viata noua! Lumea si viata pentru care am fost creati! O chestie pe care omul se chinuie sa o fabrice de atata timp, dar de care ne indepartam tot mai mult… Creem atatea lucruri pe pamant care ne umplu timpul si viata, dar care ne ascund adevarata noastra identitate si semnificatie…

De aceea, care gadget mai promite o viata noua?

Care aparat, care sistem? Noul iPhone? Barack Obama? :)

Zambesc pentru ca si iPhone-ul si Obama sunt doua aparate ce functioneaza cu baterii si resurse pamantesti.

Care gadget are insa putere supranaturala?

Vreau sa mai intelegem ca aparatul lui Dumnezeu, Cuvantul Sau, nu functioneaza cu resurse omenesti, tocmai pentru ca Dumnezeu cheama oamenii sa functioneze cu resursele Sale! De aceea Cuvantul Sau are putere supranaturala si nu o autonomie omeneasca — si in aceasta putere suntem invitati sa pasim prin credinta, sa traim, sa iubim, sa iertam, sa imbratisam, sa descoperim pacea si speranta in mijlocul oricaror circumstante,– sa vedem slava Cuvantului care s-a facut Trup, care *este cu noi*, plin de har si de adevar, in toate zilele…

De aceea, un gadget care promite si ofera o viata noua e Biblia; un aparat care poate sa-ti transforme viata e Cuvantul lui Dumnezeu!

Cuvantul lui Dumnezeu nu e o carte

Te-ai gandit vreodata ca Biblia nu e o carte, chiar daca are pagini si coperti?

Cuvantul lui Dumnezeu e mult mai mult decat reusim sa vedem, privind doar paginile acestea albe…

E adevarat, si adevarul este ca aceste pagini contin Cuvantul lui Dumnezeu, — Cuvantul, originea tuturor lucrurilor — dar abia cand acest Cuvant patrunde in noi, intelegem ce este cu adevarat, — cand ne spune negresit o poveste, ne vorbeste despre viata in timp real, in timpul lui Dumnezeu, si ne deschide ochii sa vedem ce a fost la inceput, ce e acum, si ce va fi.

De aceea Biblia e mai mult decat o carte.

De aceea, ma rog sa invatam sa nu tratam Biblia ca pe o carte…

Citind si studiind Biblia, scopul nostru sa fie acela de a descoperi Cuvantul lui Dumnezeu! Pentru ca doar cautandu-L pe Dumnezeu in Scripturi, il vom descoperi in viata noastra! Si lucrul acesta trebuie sa se intample…

De atatea ori insa il pastram pe Dumnezeu intre paginile unei carti, pe care o deschidem doar din cand in cand. De aceea vreau sa va propun ca Biblia nu e o carte!… Cuvantul lui Dumnezeu e o experienta, o experienta care sa ni se intample in fiecare zi…

Suntem chemati sa umblam in Cuvantul lui Dumnezeu, sa pasim pe urmele oamenilor lui Dumnezeu, sa il urmam pe Cristos in drumul spre Ierusalim, sa trecem pe la cruce, sa trecem pe la mormantul gol, sa trecem prin camera de sus, si sa pornim in puterea Duhului Sau, intr-o calatorie spre descoperirea si revelatia ultima a lui Dumnezeu.

Pentru ca Dumnezeu ne-a dat mai mult decat o carte si mai mult decat cuvinte. Ne-a dat Cuvantul, ne-a dat pe Fiul, iar numele Lui e promisiunea si certitudinea noastra: Dumnezeu este cu noi.

Si daca Dumnezeu este cu noi, ce s-ar intampla daca am vedea Biblia asa cum a fost ea privita timp de secole? — Ca o drama universala, a carei teme si istorisiri sa patrunda propriile noastre vieti, scenele si situatiile prin care trecem si noi astazi, vorbindu-ne despre speranta, credinta, curaj, dreptate, sacrificiu, dragoste, bunatate, iertare?

Ma intreb, ce s-ar intampla daca am lua Cuvantul lui Dumnezeu pentru ceea ce este? — Viata. Exemple. Intelepciune. Putere. Cuvantul care ne schimba…

Cred ca din aceasta cauza sunt tot mai putini crestini care iubesc Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, cu adevarat, ca pe ceva extrem de scump… Pentru ca tot nu intelegem ca acest Cuvant odata citit, poate fi trait, implinit, adus in 3D daca vreti, — in viata noastra. Pentru ca uitam ca prin Cuvantul *de pe pagini* descoperim inima Dumnezeului care *este cu noi*, si pornim impreuna intr-o calatorie spre salvarea propriilor noastre inimi…

Draga Biserica, de multe ori, abordarea noastra rationala a vietii, scepticismul in numele maturitatii gresit intelese, si spiritul lumii in care traim, ne pot lasa fara sa ne dam seama, fara capacitatea de a trai in Scripturi, de a ne identifica cu personajele lui Dumnezeu care au dus aceleasi lupte si incercari ca si noi, si cu Persoana lui Dumnezeu, care este cu noi acum, la fel cum citim ca a fost cu ei atunci…

Draga Biserica, Cuvantul Sau e istoria lumii sub amprenta Cerului, e suflarea Lui, e istoria lui Dumnezeu cu oamenii.

Si Dumnezeu inca scrie istorie.

Cauta-L pe Dumnezeu in Scripturi,

descopera-L viu in viata ta,

si vei avea viata.

Dumnezeu ne cauta inimile…

Adevarata poveste a fiecarei persoane in aceasta lume nu e povestea pe care o vedem, povestea exterioara. Ci adevarata poveste e cea din interior, cea a inimii. Domnul Isus ne-a atras atentia de mai multe ori asupra faptului ca nu ne foloseste la nimic sa castigam toate lucrurile in partea exterioara a vietii, daca ne vom pierde sufletul. Iar intelepciunea lui Dumnezeu ne invata sa ne pazim inimile mai mult ca orice, caci din inima ies izvoarele vietii!

Si totusi, in intelepciunea noastra pazim atatea lucruri pe pamant, dar ne pazim atat de putin inima…

Viata in spiritul acestei lumi continua si reuseste sa ne convinga sa ne ignoram inimile, ori sa nu credem ca viata noastra e cu adevarat in lumina, sau in intuneric, pornind de acolo, din inima. Sistemul lumii ne invata sa traim doar in lumea exterioara unde pragmatismul, eficienta si performantele sunt tot ce conteaza. Si in aceasta lume materiala, a lucrurilor care se vad, invatam sa oferim doar acele parti din noi care sunt cerute si aprobate. In aceasta lume identitatea noastra a devenit sinonimul activitatiilor noastre, iar rutina vietii inlocuieste sensul cel mai adanc al vietii…

Ori Dumnezeu nu ne-a creat pentru asa ceva.

Intr-o lume ca aceasta foarte rar suntem invitati sa ne traim viata din inima.

Insa chiar aceasta e provocarea lui Dumnezeu!

In inima auzim intai vocea lui Dumnezeu, si cu inima ajungem sa-L cunoastem si invatam sa traim in dragostea Lui.

Si invitatia de a trai din inima, e invitatia Lui pentru noi!

Viata lucrurilor care nu se vad, viata interioara, e viata din locurile adanci ale sufletului nostru. E viata nevazuta, e misterul din noi, e comoara din vasul de lut — viata care nu poate fi controlata si condusa asa cum ne conducem afacerile in aceasta lume. Inima nu raspunde principiilor si programelor; nu cauta eficienta in toate, ci cauta sensuri si intelesuri ultime, cauta rostul suprem — cauta insasi Viata in toate!

Din inima ies izvoarele vietii! Din ea ies toate lucrarile noastre care vor dainui; o viata de inchinare autentica isi are originea si sustinerea acolo; si orice sacrificiu pe care il depunem. Credinta noastra, speranta noastra, si dragostea se gasesc tot in acest izvor.

De aceea, asa cum spunea Isus, — sa ne pierdem inimile, inseamna sa pierdem totul!

Dumnezeu ne cauta inima. Pentru ca Dumnezeu intr-o zi ne va cere sufletul.

De aceea vreau sa invatam sa ne pazim inimile mai mult ca orice! Vreau sa invatam sa ne curatim inimile, — partea dinauntru a vasului, pentru ca si partea de afara sa fie curata.

E ceea ce le spunea Domnul Isus carturarilor si fariseilor, care considerau ca standardul unei vieti placute lui Dumnezeu se rezuma la lucrurile exterioare, la ceea ce se vede, la slujba, la aspect, la datorie. In Matei 23:25-29 Domnul Isus a avut cuvinte extrem de dure la adresa lor, tocmai pentru ca neglijau aspectul interior al vietii, tocmai pentru ca viata inimii lor era pierduta, pentru ca inimile lor erau departe de Dumnezeu.

Si de-a lungul Scripturilor, putem sa vedem in mod clar ca povestea inimii e povestea pe care Dumnezeu vrea sa o auda. Cand poporul Israel s-a indepartat de Dumnezeu iar inchinarea lor era manifestata prin simple ritualuri, Dumnezeu s-a simtit cinstit doar de pe buzele lor, pentru ca inima lor era departe de El, iar frica pe care o aveau fata de El nu mai era decat o invatatura de datina omeneasca. — Si acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, — o descriere cutremuratoare a sentimentelor lui Dumnezeu in fata inchinarii lui Israel! Pentru ca Dumnezeu le cauta inimile… (vezi Isaia 29:13).

De aceea inima e locul vietii noastre in Cristos.

Dumnezeu priveste la inima noastra, si comunica inimilor noastre. E locul in care Il cunoastem, si descoperim intimitatea, frumusetea, curajul si aventura calatoriei impreuna cu El. Ne trebuie inima pentru a merge cu El, ne trebuie inima pentru a alerga pana la capat, spre premiul chemarii ceresti!

Draga Biserica… Dumnezeu ne cauta inimile. Dumnezeu toarna dragostea Lui, prin Duhul Sfant, in inimile noastre. Dumnezeu cere ca adevarul sa fie in adancul inimii. Si mai mult ca orice, El cauta inimi dupa inima Lui!

Draga Biserica, inima, si viata de acolo e comoara cea mai de pret, dar pe care atatia oameni o vand pe niste cioburi de lut. Viata pierduta a inimii trebuie regasita impreuna, si readusa intre noi. E viata noastra, viata Bisericii. E viata vesnica, e viata spirituala, e Duhul de viata al lui Dumnezeu, calauzindu-ne in tot adevarul.

Tot mai multi oameni divorteaza astazi de viata lor interioara, privind doar lucrurile care ne fascineaza ochii in aceasta lume, si ramanand doar cu o forma de evlavie, duminica de duminica… Dumnezeu stie ca avem trebuinta de atatea lucruri materiale pe acest pamant, si a promis ca ni le va da chiar si in somn :), pe deasupra, impreuna cu Cristos.

El se ingrijeste de trupurile noastre, de vasul de lut, dar daca ne-am nascut cu adevarat din nou, si suntem o faptura noua, ar trebui sa ne punem mana pe inima in fiecare zi, sa ne asiguram ca bate. Sa traim cu Dumnezeu, in Cristos, sa stim ca traim, si sa marturisim prin cuvinte si fapte ca avem Viata, fascinati de lucrurile care se vad cu inima, lucruri care nu sunt trecatoare, lucruri care sunt vesnice…

O carte cu umbre

In ultimele zile am auzit doua vesti despre tineri care au murit, din perspectiva noastra mult, mult prea devreme… Emanuel Careba, basist de exceptie al corului Pro Deum si al Filarmonicii din Arad, si Cristopher Laurie, fiul pastorului Greg Laurie de la Harvest Christian Fellowship, director artistic si graphic-designer excelent :( Amandoi pe neasteptate, in urma unor accidente. Amandoi la 33 de ani, amandoi tati si soti… Cea de-a doua fetita a lui Cristopher se va naste in noiembrie; nu-si va cunoaste tatal niciodata. Patrik, baietelul lui Ema a implinit 7 sau 8 ani chiar in ziua in care tatal lui a fost inmormantat…

Lucruri grele…

Nu pot decat sa imi reamintesc ca aici pe pamant, cu fiecare zi, intoarcem cate o pagina dintr-o carte cu umbre… Dar speranta noastra e ca intr-o zi Lumina va alunga Intunericul, si orice umbra de intristare si suferinta va pali.

Da, povestea noastra poate fi scrisa astazi intr-o carte cu umbre, cu incercari, cu durere, si stim de ce, dar cel mai bine as vrea sa stim ca exista o noua Carte ce sta sa fie deschisa, atunci cand toate lucrurile se vor face noi, — o carte cu Lumina, cand vom cunoaste “de ce” pe deplin, si vom fi mangaiati, dar mai ales, o Carte cu viata-pentru-totdeauna, dincolo de greutatile de aici, dincolo de despartire, cu o greutate vesnica de slava, cu o revedere in care sa stam, sa ramanem, sa locuim, sa traim, cu Dumnezeu, in propriul vis al lui Dumnezeu…

Gandeste-te mai mult:

* Dumnezeu e vrednic sa primeasca tot ceea ce suntem, pentru ca si El ne-a dat tot ceea ce Este.

* Dumnezeu cunoaste suferinta. Fiul Sau a murit tot la fel de tanar ca Ema si Cristopher acum.

* Atunci cand ne oferim din inima Lui, si cand Il chemam in viata noastra, El vine sa locuiasca impreuna cu noi, dar totodata, cand El ne cheama pe noi, si noi plecam din lumea acesta sa fim cu El, sa locuim impreuna cu El in glorie, indiferent ca am avea 70 de ani, sau doar 18 ani…

Precizare:

Titlul postului meu nu are nici o legatura, nici una macar, cu oricare ‘Book of Shadows’ a.k.a magie, ocultism, si toate cele care vor trece :)

R + D + E + C

Rabdarea nu face cat dragostea, si nici efortul cat curajul, avandu-le insa pe toate, s-ar putea ca lucrarea ta sa inceapa sa evoce ceea ce-ti statea pe inima.

– Bradut Covaliu